Conversații în engleză la cumpărături: expresii și exemple de dialoguri

Pentru că o ieșire la cumpărături implică mai mult decât învățarea denumirilor pentru fructe și legume, haine sau jucării. Copilul trebuie să știe cum să înceapă o conversație, cum să formuleze o întrebare și cum să răspundă politicos.

Aceste tipuri de conversații în engleză îl pot ajuta cu lucruri foarte utile în viață, mai ales când călătorește. De exemplu:

• să întrebe care este programul unui magazin;
• să solicite ajutorul unui angajat;
• să afle prețul sau mărimea unui produs;
• să explice de ce dorește să returneze un produs.

Parcurge alături de cel mic tabelul de mai jos, pentru a învăța cele mai importante expresii atunci când vrei să faci cumpărături în engleză:

Acest tabel poate fi păstrat în telefon sau tipărit înaintea unei călătorii. Copilul poate alege trei expresii pe care să le repete înainte de a vizita un magazin în engleză.

Dar hai să discutăm despre subiect mai în profunzime și să luăm câteva situații specifice în parte: 

Atunci când nu știm ora la care se deschide sau se închide magazinul, putem folosi:

• „What time do you open?” („La ce oră deschideți?”)
• „What time do you close today?” („La ce oră închideți astăzi?”)
• „Are you open on Sunday?” („Aveți deschis duminică?”)
• „What are your opening hours?” („Care este programul dumneavoastră?”)

Răspunsul poate suna astfel:

• „We’re open from ten to six.” („Avem deschis de la zece la șase.”)
• „We’re closed on Sundays.” („Duminica este închis.”)
• „We open at nine tomorrow.” („Mâine deschidem la nouă.”)

La intrarea într-un magazin, vânzătorul poate întreba: „Can I help you?” („Pot să vă ajut?”)

Dacă încă nu s-a hotărât ce dorește, clientul poate răspunde: „I’m just looking, thank you.” („Doar mă uit, mulțumesc.”)

Dacă are nevoie de ajutor, poate spune, de exemplu: „Where can I find the notebooks?” („Unde pot găsi caietele?”)

Copilul tău poate schimba obiectele din aceste exemple cu jocuri în engleză. Astfel, aceeași propoziție poate fi repetată de mai multe ori fără să devină monotonă pentru el. 

Pentru un singur obiect folosim: „How much is this?” („Cât costă acesta?”)

Pentru mai multe obiecte folosim: „How much are these?” („Cât costă acestea?”)

Copilul poate întâlni și formularea: „How much does it cost?” („Cât costă?”)

O discuție pe această temă poate decurge în felul următor:

Client: „Excuse me, how much is this puzzle?” („Scuzați-mă, cât costă acest puzzle?”)

Vânzător: „It’s twelve pounds.” („Costă douăsprezece lire.”)

Client: „Is it on sale?” („Este la reducere?”)

Vânzător: „Yes, the original price was fifteen pounds.” („Da, prețul inițial era de cincisprezece lire.”)

Client: „Great! I’ll take it.” („Minunat! Îl voi lua.”)

La casa de marcat, copilul poate auzi expresii precum:

• „Cash or card?” („Numerar sau card?”)
• „Would you like a bag?” („Doriți o pungă?”)
• „Please enter your PIN.” („Vă rugăm să introduceți codul PIN.”)
• „Please remove your card.” („Vă rugăm să scoateți cardul.”)
• „Would you like the receipt?” („Doriți bonul?”)

Clientul poate răspunde:

• „I’ll pay in cash.” („Voi plăti în numerar.”)
• „I’ll pay by card.” („Voi plăti cu cardul.”)
• „No bag, thank you.” („Fără pungă, mulțumesc.”)
• „Yes, please. I need the receipt.” („Da, vă rog. Am nevoie de bon.”)

Un exemplu de dialog la casa de marcat, pe care îl poți exersa și tu cu copilul tău, poate fi acesta:

Casier: „Did you find everything you needed?” („Ați găsit tot ce aveați nevoie?”)

Client: „Yes, thank you.” („Da, mulțumesc.”)

Casier: „That’s eighteen euros altogether.” („Sunt optsprezece euro în total.”)

Client: „Can I pay by card?” („Pot plăti cu cardul?”)

Casier: „Certainly. Please use the card reader.” („Desigur. Vă rog să folosiți terminalul pentru card.”)

Client: „Could I have the receipt, too?” („Aș putea primi și bonul?”)

Casier: „Of course.” („Bineînțeles.”)

Uneori, produsul pe care tocmai l-ai cumpărat nu are mărimea potrivită, nu funcționează sau nu este ceea ce te așteptai. În această situație, când te duci să-l returnezi, poți folosi expresii precum:

• „I’d like to return this.” („Aș dori să returnez acest produs.”)
• „It doesn’t fit.” („Nu mi se potrivește.”)
• „It doesn’t work.” („Nu funcționează.”)
• „Could I exchange it for a different size?” („Aș putea să-l schimb cu o altă mărime?”)
• „Could I have a refund?” („Aș putea primi banii înapoi?”)
• „Here is the receipt.” („Iată bonul.”)

Să nu trecem nici aici mai departe fără un exemplu de dialog despre schimbarea unui produs:

Client: „Hello. I’d like to exchange these trainers.” („Bună ziua. Aș dori să schimb acești pantofi sport.”)

Vânzător: „Is there a problem with them?” („Este vreo problemă cu ei?”)

Client: „They’re too small.” („Sunt prea mici.”)

Vânzător: „Would you like a larger size?” („Doriți o mărime mai mare?”)

Client: „Yes, please.” („Da, vă rog.”)

Într-un magazin de cumpărături, copilul poate întâlni afișaje cu mesaje scurte, dar care oferă informații importante:

• „Open” („Deschis”)
• „Closed” („Închis”)
• „Sale” („Reduceri”)
• „Special offer” („Ofertă specială”)
• „Half price” („La jumătate de preț”)
• „Out of stock” („Stoc epuizat”)
• „Buy one, get one free” („Cumperi unul și primești unul gratuit”)
• „Back in fifteen minutes” („Revenim în cincisprezece minute”)

Dacă vreți să le repetați împreună, puteți căuta astfel de mesaje afișate în magazinele reale sau în imaginile magazinelor online. Copilul poate încerca să explice în română ce înseamnă fiecare.

Vrei să afli mai multe despre cum îți poți ajuta copilul să învețe engleza? Urmărește videoclipul de mai jos:

Dacă vrem să vorbim corect în engleză când mergem la cumpărături, trebuie să vedem ce e și de evitat:

• Confuzia dintre „is” („este”) și „are” („sunt”)

Spunem „How much is this?” („Cât costă acesta?”) pentru un singur produs și „How much are these?” („Cât costă acestea?”) pentru mai multe produse.

• Formulările prea directe

„Give me that shirt.” („Dați-mi cămașa aceea.”) poate suna nepoliticos. Este mai potrivit:

„Could I see that shirt, please?” („Aș putea vedea cămașa aceea, vă rog?”)

• Confuzia dintre „receipt” și „recipe”

„Receipt” înseamnă „bon fiscal”, iar „recipe” înseamnă „rețetă culinară”. Cuvintele seamănă în scris, dar au semnificații și pronunții diferite.

• Folosirea exclusivă a cuvântului „want” („a vrea”)

„I want this.” („Vreau asta.”) este o propoziție corectă, dar poate fi înlocuită cu o variantă mai potrivită într-un magazin: „I’d like this one, please.” („L-aș dori pe acesta, vă rog.”)

Cum ar fi să aveți propriul magazin? Pregătește împreună cu copilul cinci sau șase obiecte și etichete cu prețuri. Puteți folosi fructe, cărți, figurine, creioane sau articole vestimentare. Apoi, scrieți o listă cumpărături cu trei produse. Unul dintre voi va fi clientul, iar celălalt vânzătorul.

Clientul trebuie să:

1. salute;
2. ceară un produs;
3. întrebe cât costă;
4. aleagă metoda de plată;
5. solicite bonul.

Apoi schimbați rolurile și inventați o situație nouă: un produs nu mai este în stoc, clientul caută altă culoare sau dorește să facă un schimb. De asemenea, cel mic poate completa și această fișă de lucru descărcabilă pentru tipărire, care include și rezolvările la final. 

La Novakid, copiii învață engleza prin conversații, întrebări și activități adaptate nivelului lor. Lecțiile individuale le oferă ocazia de a folosi vocabularul în dialoguri cu profesorul de engleză ales, într-o manieră educativă, dar și distractivă. 

Rezervă o lecție de probă gratuită și ajută-ți copilul să descopere cât de frumos  poate fi să vorbească în engleză, inclusiv atunci când merge la cumpărături.

Află mai multe detalii despre cursuri și școală de la Adrienne Landry, profesoară de limba engleză și metodolog Novakid, în videoclipul de mai jos: